Distribuie articol
Există un moment pe care aproape toți cei care gustă prima dată un Melinis îl descriu la fel –
o ușoară surpriză. Nu e gustul la care se așteptau. E mai viu, mai direct, mai aproape de
fructul proaspăt decât de orice dulceață sau gem pe care l-au mâncat înainte.
Melinis a pornit de la o idee simplă: miere cu fructe crude, fără fierbere.
Acel moment are o explicație simplă. Și o poveste mai lungă în spate.
O întrebare care a schimbat tot
Ce se întâmplă cu un fruct când îl fierbi?
Răspunsul e cunoscut științific dar rar pus în practică în industria alimentară. La temperaturi
peste 60-70°C, aromele volatile – compușii care dau gustul specific al fiecărui fruct – încep să
se evapore. La 100°C, procesul e complet. Ce rămâne e o masă dulce, stabilizată, sigură
microbiologic – dar fundamental diferită de fructul din care a pornit.
Vitaminele termolabile – în special vitamina C – se degradează rapid. Enzimele naturale ale
fructului sunt inactivate. Culoarea se schimbă. Textura devine uniformă.
Gemul și dulceața clasică păstrează aroma fructelor, dar au si gust de fiert pentru că sunt
fierte. E simplu și inevitabil.
Întrebarea a fost: există o altă cale?
Mierea ca mediu de conservare
Mierea crudă conservă de mii de ani – e un fapt cunoscut din Antichitate. Are proprietăți
antimicrobiene naturale și prea puțină apă disponibilă pentru ca bacteriile și mucegaiurile să
se poată dezvolta. Nu are nevoie de căldură pentru a conserva.
Ideea de miere cu fructe crude – de a pune fructe crude în miere crudă și de a
procesa totul la temperaturi joase, sub 40°C, pentru a elimina apa în exces, fără să distrugi
nimic – a părut simplă la prima vedere.
Dar nu a fost deloc asa.
Fiecare fruct e o problemă diferită
Aceasta e partea pe care nu o povestim de obicei – sutele de încercări din spatele fiecărui
borcan de Melinis.
Zmeura, murele și coacăzele roșii
Zmeura, murele și coacăzele roșii lăsate întregi în miere devin dure în timp – textura se
degradează complet. Soluția a fost să scoatem sâmburii înainte de procesare. Un pas în plus,
cu o masina speciala.
Aronia, merișoarele, coacăzele negre și goji
Aronia, merișoarele, coacăzele negre și goji au trebuit mărunțite – altfel oricat de mult am fi
crescut procentul de fruct, ele se adunau in partea superioara a borcanului. Ceea ce le face
imposibil de ambalat, dar si inestetic. In plus in modul nostru de procesare, avem nevoie ca
procentul de miere sa fie destul de ridicat pentru ca altfel devin prea vascoase si nici nu se pot
amabala si sunt putin prea uscate.
Afinele, vișinele, cireșele amare, perele și gutuile
Afinele, vișinele, cireșele amare, perele și gutuile funcționează întregi sau în bucăți – fiecare
cu proporțiile și timpul lui de procesare. Piersicile si caisele le punem intregi, dar neavand o
structura mai solida, pe parcursul procesarii aproape se dizolva in miere.
Căpșunile și gutuile
Căpșunile și gutuile au mult pectină – devin vâscoase în contact cu mierea, ceea ce face
procesarea și umplerea borcanelor dificilă tehnic.
Cătina
Cătina are un conținut ridicat de ulei natural care împiedică evaporarea apei în exces – a
necesitat o abordare complet diferită față de orice alt fruct. Există în două variante tocmai din
această cauză – Cătina Cremă și Cătina cu Fruct Integral, mărunțit foarte fin.
Fiecare soluție a venit după mai multe variante care nu au funcționat.
Nu există o rețetă universală pentru fructe în miere – există zeci de rețete specifice,
fiecare ajustată pentru comportamentul particular al fructului respectiv.
De ce mierea de salcâm și de ce mierea polifloră
Alegerea mierii nu e estetică – e funcțională.
Mierea de salcâm rămâne lichidă mult timp datorită conținutului ridicat de fructoză. Această
proprietate e esențială pentru Melinisuri – permite amestecarea uniformă cu fructul și o
textură finală stabilă, fără cristalizare bruscă. De aceea marea majoritate a Melinisurilor sunt
cu miere de salcâm.
Câteva produse – Cătina Cremă, Gutuia Cremă, Piersici, Merișoare, Goji – sunt cu miere
polifloră, pe care o cremizăm după procesare pentru a obține cristale foarte fine și o textură
cremoasă specifică. Mierea polifloră cremizată dă o consistență diferită față de mierea de
salcâm lichidă, apropiată de un șerbet – mai densă, mai mătăsoasă.
Toată mierea folosită în Melinisuri e certificată ecologic, indiferent de soi. Nu toate fructele
pe care le folosim sunt disponibile certificate ecologic, dar mierea, baza fiecărui produs, e
întotdeauna eco.
Ce rămâne intact când nu fierbi
Procesarea la maximum 37°C – temperatura unei zile calde de vară – păstrează ce fierberea
distruge inevitabil.
Aromele volatile rămân în produs, nu se evaporă în aer. De aceea Melinisul are gust de fruct,
nu gust de fiert.
Culoarea rămâne apropiată de cea a fructului proaspăt – nu se caramelizează și nu se închide
la culoare prin reacțiile care apar la căldură mare.
Enzimele naturale ale fructului și ale mierii rămân active. Mierea crudă are peste 180 de
substanțe identificate – enzime, acizi organici, compuși fenolici, aminoacizi – toate inactivate
prin pasteurizare sau fierbere, toate prezente în Melinis.
Vitamina C – sensibilă la căldură – se degradează minim față de procesarea termică clasică.
Ce e un Melinis, de fapt
Nu e o dulceață. Nu e un sirop. Nu e un supliment alimentar.
E fruct crud în miere crudă, stabilizat prin procesare lentă la temperaturi joase,
fără zahăr adăugat, fără conservanți, fără fierbere.
E o categorie nouă de produs – fără un echivalent direct în piață – construită dintr-o întrebare
simplă și mulți ani de încercări.
Gustul care surprinde la prima linguriță e răspunsul la acea întrebare.



